Boli ale Splinei

Formațiuni tumorale ale splinei (benigne, maligne)

Tumorile benigne sunt tumori necanceroase, ele rămânând într-un singur loc, fără a se răspândi în alte părți ale corpului. De asemenea după ce sunt îndepărtate ele nu reapar. Chiar daca acestea, nu sunt canceroase, ele vă pot provoca simptome prin presiune asupra structurilor din jur. Tumorile pre-canceroase (pre-maligne) sunt tumori benigne care conțin celulele anormale, care au potențialul de a se transforma în cancer dacă nu sunt tratate.

În contrast, tumorile maligne sunt tumori canceroase, care se dezvoltă în țesuturile din apropiere, conțin celule care se pot rupe și ajunge în sânge sau în sistemul limfatic, astfel răspândindu-se în ganglionii limfatici și alte regiuni îndepărtate ale corpului.

Tumorile splenice benigne includ: hemangiomul, fibromul splenic, hamartomul splenic, sau tumori mai rare cum sunt: tumorile cu origine neurogenă (neurinom, schwannom), lipom.

Tumorile splenice maligne sunt împărțite în cele primare și cele secundare (metastaze splenice).

Tumori splenice maligne primare: tumorile epiteliale, angiosarcomul, sarcomul Kaposi.

Tumori splenice maligne secundare (metastazele splenice): sunt mult mai frecvente decât tumorile primitive, fiind produse pe cale hematogena sau prin invazie directa de vecinatate; diagnosticul si tratamentul lor se raporteaza la cel al tumorilor primitive de origine.

Semne și simptome

În funcție de dimensiunea tumorii puteți sau nu prezenta simptome. În cazul prezenței simptomelor acestea pot fi:

  • Dureri abdominale, discomfort abdominal prin compresiunea asupra organelor învecinate, splenomegalie (creșterea în dimensiuni a splinei) și sensibilitate dureroasă în partea stângă și superioară a abdomenului (hipocondrul stâng)
  • Sindrom anemic, hemoragie, în caz de ruptură splenică
  • În cazul tumorilor splenice maligne poate fi prezentă următoarea tiradă
  • Splenomegalie importantă, neregulată, fermă, dureroasă
  • Cașexie (pierdere ponderala, ascita, revărsat pleural etc)
  • Sindrom febril (prin necroze intratumorale)

Stabilirea diagnosticului

Ecografia abdominală – metodă imagistică neinvazivă și atraumatică, bazată pe ultrasunete, care poate evidenția, splenomegalie, prezența formațiunii tumorale splenice, colecții perisplenice, intrabdomiale, în caz de hemoragie
Tomografia computerizată (CT)realizează o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, aceste imagini sunt preluate din diferite planuri; pentru o evidențiere mai bună a regiunii explorate se utilizează substanța de contrast; stabilește cu acuratețe mai mare leziunile splenice și leziunile asociate altor organe intraabdominale
Teste de sânge – hemoleucograma (hemoglobină scăzută)

Tratament

Tratament chirurgical – îndepărtarea chirurgicală a splinei (splenectomie) care se poate realiza atât prin abord laparoscopic, cât și prin abord clasic/deschis.
BOLI DE STOMAC TRATAMENT DIAGNOSTIC

Chisturile și abcesele splenice

Chisturile splenice, reprezintă formațiuni benigne, fiind clasificate în mai multe tipuri: Chisturile splenice neparazitare – cuprind formele dermoide, epidermoide (apar mai ales la femei tinere care au suferit un traumatism la nivelul hipocondrului stâng, se constituie lent, nu aderă la organele din jur, conțin lichid sero-hematic), cu conținut seros (degenerescențe chistice ale splinei, putând fi unice sau multiple și conțin o serozitate pură), cu conținut sangvinolent (apar după hematoame posttraumatice, aderă la organele din jur și se pot infecta). Pseudochisturi splenice – pot fi seroase, hemoragice, inflamatorii, neavând un perete propriu; cel mai des sunt hematoame închistate apărute după un infarct sau ruptură splenică.

Chisturi splenice hidatice – reprezintă o localizare a rară a echinococozei (boală parazitară), calea de infestare fiind cea sangvina (arterială); calcificarea peretelui apare mai rar, chistul este bine delimitat, cu conținut clar sau purulent, aderent de organele din jur și cu efect compresiv asupra acestora. Abcesul splinei este o colecție localizată de țesut inflamator necrotic cauzat de factori bacterieni, fungici sau parazitar.

Cauzele principale ale abcesului splenic pot fi următoarele:

  • infecția cu bacterii de tipul anaerob (considerată principala cauză)
  • infecția metastatică cu diseminarea bacteriană sangvină (sepsis)
  • infecția continuă (abcesul perinefric sau pancreatita infectată)
  • infarctul splenic și infecția supra-adăugată
  • traumatismul splinei
  • condițiile de imunodeficiență (chimioterapia/transplantul de organe, leucemia și SIDA)

Semne și simptome

De cele mai multe ori pacienții cu chisturi splenice sunt asimptomatici mult timp, acestea fiind descoperite incidental în timpul unor investigații de rutină. Simptomele când apar sunt nespecifice:

  • Dureri abdominale, discomfort abdominal prin compresiunea asupra organelor învecinate, splenomegalie (creșterea în dimensiuni a splinei) și sensibilitate dureroasă în partea stângă și superioară a abdomenului (hipocondrul stâng
  • Tulburări dispeptice (în cazul compresiunii asupra stomacului)
  • În situații mai rare, dispnee de efort (dificultăți de respirație în urma efortului), dureri la baza hemitoracelui stâng

În cazul abceselor splenice sunt prezente:

  • Durerea abdominală în hipocondrul stâng cu posibilitatea migrării durerii în umărul stâng
  • Febră
  • Alterarea stării generale

Stabilirea diagnosticului

Ecografia abdominală – metodă imagistică neinvazivă și atraumatică, bazată pe ultrasunete, care poate evidenția, splenomegalie, prezența formațiunii chistice splenice, colecții perisplenice, intraabdominale, în caz de rupturi ale chisturilor
Tomografia computerizată (CT) – realizează o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, aceste imagini sunt preluate din diferite planuri; pentru o evidențiere mai bună a regiunii explorate se utilizează substanța de contrast; stabilește cu acuratețe mai mare leziunile chistice splenice și leziunile asociate altor organe intraabdominale
Teste de sânge – hemoleucogramă (leucocitoză – în cazul abceselor splenice, eozinofilie în cazul prezenței echinocozei)

Tratament

În cazul apariției simptomelor se indică tratament chirurgical, care presupune îndepărtarea splinei, după caz în totalitate sau parțial (splenectomie totală sau parțială). În cazul chisturilor splenice seroase se poate practica decaparea chistului cu evacuarea conținutului seros (chistectomie parțială).

În situații particulare, pentru abcesele splenice (pe lângă tratament antibiotic) se poate indica efectuarea unui drenaj percutanat ghidat imagistic sau drenajul deschis prin abord chirurgical.

BOLI DE STOMAC TRATAMENT DIAGNOSTIC